Când am aflat că urmează să plec în Nepal împreună cu mama, știam doar că este undeva în Asia, are cei mai înalți munți din lume și nu aveam idee cum se numește capitala.
După ce am făcut rezervarea, numele Nepalului a început să apară frecvent la televizior, întrucat a fost cutremurul din aprilie 2015 care a zguduit mai multe țări asiatice, cea mai afectată fiind Nepalul și pentru o bună perioada de timp toate știrile au prezentat reportaje despre tragedie. Abia atunci am început să aflu mai multe lucruri despre această țară, inclusiv despre faptul ca atractiile turistice pe care urma să le vizitez nu se vor mai prezenta în starea inițială, aflându-se în mare parte în ruina, lucru care nu s-a dovedit deloc adevărat. Tabăra de bază de pe Everest fusese afectată și întreg muntele fusese ingropat cu un centimetru!
Atunci am inceput să mă interesez mai mult, scotocind internetul pentru informații despre Nepal.Apoi am citit programul excursiei mele, urma să vizitez o mulțime de temple hinduse și budiste, să fac trekking în Himalaya timp de șase zile cu rucsacul în spate și să stau în junglă împreună cu rinocerul și tigrul. Super!
Nepal
Stat aflat în Sudul Asiei mărginit de doi giganți, la Nord - Tibet (China) și la Sud - India.
Forma de guvernământ: Republică (a fost declarată în 28 mai 2008)
Populație: 27,8 milioane de locuitori
Limba: Nepaleză
Moneda: Rupia nepaleză
Imn: Sayaun Thunga Phool Ka (în limba română-Sute de flori)
Religie: majoritar Hindusa și Budistă,dar conviețuiesc în bună înțelegere mici comunități din multe alte religii.
Zborul a fost mai scurt decât mă așteptam. Am plecat din București la ora 18.25 cu Qatar Airlines și am ajuns în Nepal în dimineața următoare la 08.35 ora locală – 03.35 ora României.
 |
| Fotografie făcuta la bordul avionului Budha Air, înspre cele mai inalte vârfuri din Himalaya |
Aici a început aventura!
Nepalul avea în perioada aceea vize turistice gratuite pentru copiii sub zece ani (se pare că nu îi vizitau prea mulți ) și aici intervine problema, pentru că vameșul nepalez nu știa dacă eu trebuie să plătesc sau nu această viză având în vedere că urma să împlinesc zece ani pe drumul de intoarcere, astfel a mai chemat un alt vameș. Când veți ajunge în Nepal o sa aflați și voi că așa se procedează când un funcționar nu știe ceva, mai cheamă un altul, acela eventual înca un altul. Noul angajat, venit pesemne să il salveze pe primul, ne-a intrebat de unde venim. "Romania!" am spus eu. S-au privit în ochi nedumeriți, apoi l-a întreabat pe coleg: "Unde este Romania ?" Celalălt i-a răspuns în engleză, ridicând din umeri : "Habar n-am, cred că în China!" S-au privit din nou și au concluzionat – beneficiam de viză gratuită! Ne-am bucurat de ea, întrebandu-ne, totuși, dacă nu cumva ni s-au alungit ochii din cauza somnului...
Ceilalți 22 de români, ajunși odată cu noi aici au obținut vizele într-un timp rezonabil, apelând la un automat de vize. Din pacate pentru ei, a trebuit să ne aștepte și pe noi. Fiind pentru prima oară aici ,am ales să mergem cu un grup, 24 de oameni frumoși, (din fericire în aceste destinatii sunt șanse mici sa întâlnești fițe) în cadrul unei excursii organizate. Eram,ca in majoritatea excursiilor la care am participat,singurul copil si,in mod evident, cel mai mic membru al grupului.
Grupul a fost împărțit în 2 părți, aproape egale. Prima parte, cea legată de cultură și religie a fost comună, apoi 13 dintre noi au continuat călatoria spre Tibet iar 11 am rămas în Nepal. În ultima zi ne-am regrupat și am împărtășit impresii.
 |
| La coborârea din avion pe aeroportul Tribhuvan din Kathmandu |
Călătoria noastră în Nepal a fost împărțită în trei părți :
- Prima parte dedicată orașelor și istoriei Nepalului (Kathmandu, Patan si Bhaktapur)
- A doua parte a fost trekking în Himalaya, masivul Annapurna, pe ruta Ghorepani – Poon Hill.
- Ultima parte a fost în junglă, în Parcul National Chitwan.
Citește prima parte a istorisirii aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu